
Ai trecut deja prin embriotransferuri negative cu embrioni de calitate foarte bună, sau chiar și testați genetic, sau ai avut pierderi repetate de sarcină, sarcini biochimice…
Și te întrebi: de ce?
Există o afecțiune pe care o găsesc în prea multe dosare care ajung la mine.
Nu face zgomot. Nu doare. Nu se vede la ecografia de rutină. Nu apare în analizele obișnuite.
Se numește endometrită cronică și este una dintre piesele cel mai frecvent ignorate din puzzle-ul infertilității.
Scriu acest articol pentru că merită spus cu voce tare și pentru că informația există, dar nu ajunge la timp la cei care au nevoie de ea.
Ce este endometrita cronică și cum poți să afli dacă o ai
Endometrita cronică este o inflamație persistentă a endometrului, stratul interior al uterului, cauzată de o infecție bacteriană cronică.
Spre deosebire de endometrita acută, care vine cu simptome clare, febră, durere, secreții, endometrita cronică este aproape întotdeauna tăcută. Poate exista ani de zile fără să îți dea nici un semn.
Fără durere. Fără secreții neobișnuite.Cu teste de secreții vaginale bune, cu teste de ITS ngative. Fără nimic care să îți spună că ceva nu este în regulă.
Și tocmai de aceea este atât de des ratată.
Ecografia de rutină nu o vede. Analizele obișnuite din secreții nu o detectează. Examenul ginecologic standard nu o identifică. Singura modalitate de a o diagnostica este prin investigații specifice.
Conform unui review comprehensiv publicat în Reproductive Medicine în iunie 2025, care a analizat 85 de studii peer-reviewed, endometrita cronică afectează aproximativ 10-30% dintre femeile cu infertilitate.
Iar la femeile cu eșecuri repetate de implantare sau pierderi repetate de sarcină, această rată ajunge la 60%.

Să lăsăm asta să se așeze și să explic.
Până la 6 din 10 femei cu eșecuri repetate de implantare pot avea endometrită cronică neidentificată. Nu este o afecțiune rară. Este o piesă frecvent ignorată.
Cum sabotează endometrita cronică fertilitatea
Endometrita cronică nu împiedică fertilizarea. Împiedică implantarea.
Și aceasta este distincția esențială pe care vreau să o înțelegi.
Ovocitul poate fi de calitate bună. Spermatozoidul poate fi în regulă. Fertilizarea poate decurge normal. Embrionul poate fi euploid.
Și totuși, dacă endometrul în care trebuie să se implanteze embrionul este inflamat cronic, mediul pe care îl oferă nu este propice supraviețuirii și dezvoltării embrionare.
Ce se întâmplă în realitate?
Inflamația cronică modifică expresia genelor implicate în implantare. Genele HOXA10 și HOXA11, care reglează receptivitatea endometrului, sunt reduse la femeile cu endometrită cronică. Fereastra de implantare, intervalul scurt în care endometrul este cel mai receptiv pentru embrion, poate fi deplasată sau perturbată.
Echilibrul imunologic al uterului este alterat, creând un mediu care respinge mai degrabă decât acceptă embrionul. Microbiomul endometrial este dezechilibrat, cu scăderea bacteriilor benefice de tip Lactobacillus și creșterea bacteriilor inflamatorii.
Rezultatul concret al tuturor acestor modificări este unul pe care probabil îl cunoști: embrioni viabili care nu se implantează. Transferuri negative fără o explicație clară. Sarcini biochimice. Pierderi repetate de sarcină în primul trimestru.
Și un medic care îți spune, cu toată buna credință, că nu poate să îți explice de ce nu funcționează, că totul arată bine.
Uneori totul arată bine pentru că nu s-a căutat unde trebuia.
Cum se diagnostichează: ce investigații există și de ce contează ordinea
Înainte să merg mai departe vreau să înțelegi că fiecare investigație efectuată îți spune ceva specific despre ceea ce cauți. Chiar dacă ai un dosar de sute de pagini, din experiența mea, îți spun că nu înseamnă că ai investigat și ce trebuia pentru contextul tău, pentru că este riscant să faci investigații despre care citești fără să le încadrezi în contextul tău. Îți fură timp și te duce în direcția greșită.
Ca să continui cu subiectul de astăzi, e important să știi că există două metode principale de diagnostic și ele nu se exclud una pe cealaltă, ci se completează.
Biopsia endometrială cu colorație CD138
Aceasta este metoda considerată standard de aur în diagnosticul endometritei cronice.
Se recoltează o mostră de țesut endometrial, de obicei în faza foliculară tardivă sau la începutul fazei luteale, și se aplică o colorație imunohistochimică specifică pentru CD138, un marker care identifică plasmocitele din stroma endometrială.
Plasmocitele sunt celule ale sistemului imunitar care nu se găsesc în mod normal în endometru. Prezența lor, mai ales în număr de peste 5 celule CD138 pozitive per câmp microscopic de mare mărire, confirmă diagnosticul de endometrită cronică.
Este important de știut că biopsia standard, cea care se face de rutină, nu include această colorație specială. CD138 trebuie cerut explicit. Din păcate nu se decontează și nici nu se efectuează în centrele de stat, în acest moment se poate efectua doar la laboratoare private.
Testarea microbiomului endometrial
Prin tehnici moleculare precum PCR sau secvențiere de nouă generație (NGS), se poate analiza compoziția bacteriană a endometrului.(atât bacterii bune cât și bacterii rele)
Aceasta identifică dezechilibrul microbian, scăderea Lactobacillus(bune) și prezența bacteriilor patogene(rele) care întrețin inflamația cronică.
Spre deosebire de biopsie, care confirmă că inflamația există, testarea microbiomului oferă informații despre cauza microbiană care o generează.
Cele două metode sunt complementare. Biopsia confirmă inflamația. Microbiomul identifică cauza. Împreună oferă tabloul complet necesar pentru un tratament țintit.
Există și histeroscopia, care poate identifica semne vizuale sugestive, micropolipi endometriali, edem stromal, hiperemie focală, dar nu înlocuiește biopsia histopatologică. Este o unealtă complementară, utilă mai ales atunci când există suspiciune clinică și medicul vrea o evaluare vizuală directă a cavității uterine.
De ce nu apare în investigațiile standard ?
Aceasta este întrebarea pe care mi-o pun cele mai multe femei după ce aflăm că endometrita cronică era acolo.
De ce nu a găsit-o nimeni?
Răspunsul nu este simplu și nu este o vină directă. Investigațiile standard pentru infertilitate includ evaluarea rezervei ovariene, hormonii, spermograma, verificarea trompelor uterine prin histerosalpingografia, verificarea cavității uterine prin histeroscopia de rutină. Endometrita cronică nu face parte din protocolul standard de bază.
Situațiile în care endometrita cronică merită investigată includ:
- Eșecuri repetate de implantare, adică două sau mai multe transferuri negative cu embrioni de calitate bună
- Pierderi repetate de sarcină în primul trimestru
- Infertilitate inexplicată, mai ales când celelalte investigații nu oferă o explicație clară
- Înainte de un ciclu de FIV, mai ales dacă există antecedente de eșecuri sau dacă vrei să elimini această variabilă atunci când ești sub presiune și vrei să elimini din necunoscute, maximizându-ți șansele.
Nu spun că toată lumea trebuie să facă această investigație. Spun că în contextele de mai sus, absența ei înseamnă că lucrezi cu o imagine incompletă.
Ce se întâmplă după diagnostic: tratamentul și urmărirea
Vestea bună este că endometrita cronică se tratează.
Tratamentul de bază este antibioterapia țintită, adaptată în funcție de bacteria identificată sau, în absența unui agent specific, cu un protocol empiric larg.
După tratamentul antibiotic, se recomandă o nouă biopsie pentru confirmare. Nu este suficient să fi luat antibioticele. Trebuie verificat că inflamația s-a rezolvat înainte de a merge mai departe cu un transfer.
Microbiomul endometrial poate fi susținut prin probiotice cu tulpini specifice de Lactobacillus, pentru refacerea echilibrului bacterian după antibiotic. Aceasta nu este o terapie de sine stătătoare, ci un adjuvant care poate optimiza mediul endometrial după tratamentul principal.
În aceeași măsură, acest text de microbiom endometrial îți spune și dacă ai nevoie de bacterii bune să repopulezi flora, și care sunt acelea.
Conform aceluiași review din Reproductive Medicine 2025, tratamentul antibiotic al endometritei cronice este asociat cu îmbunătățirea ratelor de implantare și cu reducerea eșecurilor de sarcină, în special la femeile cu eșecuri repetate de implantare.
Nu spun că tratamentul garantează o sarcină. Spun că ignorarea acestei piese din puzzle poate compromite șansele, chiar și cu embrioni de calitate bună și un protocol bine construit.
Ce am văzut eu în cazurile cu care lucrez
Am întâlnit endometrita cronică în dosare în care fusese ignorată ani de zile, cu un context inflamator, cu infecții repetate, cu candidoze repetate. La femei cu multiple transferuri negative, cu sarcini biochimice inexplicabile, cu pierderi repetate în primul trimestru. La femei care fuseseră evaluate, care aveau dosare stufoase, dar în care această investigație lipsea.
Doamna doctor Anca Huniadi, cu care colaborez și care este unul dintre autorii review-ului publicat în Reproductive Medicine în iunie 2025, a scris despre endometrita cronică și în ebook-ul Dincolo de Infertilitate. Nu întâmplător. Este o afecțiune pe care unii specialiști o iau în serios de ani de zile, chiar dacă nu a intrat încă în protocolul standard de rutină.
Ceea ce pot face eu, ca ghid în infertilitate, este să mă asigur că această piesă nu lipsește din puzzle-ul tău înainte să mergem mai departe, dacă se potrivește contextului tău.
Ce vreau să reții
Dacă ai avut embriotransferuri negative cu embrioni de calitate bună și endometru aparent sănătos, endometrita cronică merită căutată.
Dacă ai pierderi repetate de sarcină în primul trimestru și celelalte investigații nu oferă o explicație clară, endometrita cronică merită căutată.
Dacă ai infertilitate inexplicată și nu ai investigat și asta, merită să discuți asta cu medicul tău.
Nu pentru că este sigur cauza. Ci pentru că nu o poți exclude fără să o cauți.
Și uneori, poate este chiar piesa care lipsește.

Aceste informații au scop educativ și informativ și nu înlocuiesc evaluarea medicală efectuată de un medic specialist în context medical. Investigațiile și protocolul de tratament pentru endometrita cronică se stabilesc cu medicul specialist ginecolog sau specialist în reproducere asistată.
Surse:
Lucan M., Anca Huniadi, et al., Chronic Endometritis: A Silent Contributor to Infertility and Reproductive Failure, Reproductive Medicine, iunie 2025. https://www.mdpi.com/2673-3897/6/2/14