Cea mai fascinantă specializare, cea mai puțin cunoscută

Vorbim mult despre medicul ginecolog. Despre proceduri. Despre injecții. Despre hormoni. Vorbim mult despre banii cheltuiți, despre așteptarea de dinainte de transfer, despre testul de sarcină. Dar vorbim foarte rar despre omul care, în spatele unui microscop, ține în mâini uneori singura șansă a unui cuplu de a deveni părinți.

Andreea Năstase este biolog specialist în embriologie, embriolog clinic acreditat ESHRE și coordonatoare a laboratorului Embryos. Acreditarea ESHRE înseamnă o recunoaștere la nivel european a competenței și a rigorii profesionale într-un domeniu în care nu există loc de greșeală.

Cum ajunge cineva să facă embriologie

AC

Cum ați ajuns dumneavoastră să faceți embriologie?

AN

A fost șansa. În timpul facultății știam că îmi doresc să fac cercetare. Nu am ajuns să fac cercetare, am ajuns să fac embriologie, ceea ce este mult peste ce visam eu. M-a marcat profund, în timpul anilor mei de studenție, povestea surorii mele, care de șapte ani de zile încerca să obțină o sarcină. Am fost alături de ea pe tot acest parcurs și a fost foarte greu. Mi-am dat seama cât de multă suferință implică și cât de greu este să iei de la capăt în fiecare lună, să-ți găsești puterea să mergi mai departe, să continui să speri.

Fertilizarea in vitro versus fertilizarea in vivo

AC

Care este diferența reală între fertilizarea in vitro și fertilizarea in vivo? Ce se întâmplă diferit, biologic vorbind, când acest proces are loc în laborator și nu în corp?

AN

Partea de fertilizare propriu-zisă, adică unirea gameților, are loc în laborator. În rest, vorbim de aceleași celule care se întâlnesc și în corpul mamei și care își urmează calea naturală de fertilizare și de evoluție. În laborator putem să facilităm și să aducem mai repede rezultatul pe care pacienții și-l doresc. Sunt cupluri care poate ar obține o sarcină și pe cale naturală, la un moment dat, doar că ar dura ani de zile. În aceste situații, timpul nu este în favoarea noastră, mai ales la femei, pentru că, odată ce înaintăm în vârstă, scad șansele.

FIV nu forțează natura. FIV este medicină. Este intervenția care ajută corpul să facă ceea ce nu poate face singur, din cauze reale și identificabile.

Ce se întâmplă în laborator după puncția ovariană

AC

Mulți pacienți se raportează la fertilizarea in vitro doar ca la un tratament de injecții și de proceduri. Dar ce se întâmplă de fapt în laborator după puncția ovariană?

AN

Are loc puncția ovariană. Primim lichidul folicular și căutăm ovocitele. Acestea sunt puse în medii de cultură speciale, în incubatoare, în condiții care mimează mediul natural de dezvoltare. În același timp, partenerul dă o probă de spermă. La una-două ore după recoltarea ovocitelor, fertilizăm.

AN

Prima metodă este fertilizarea clasică sau standard, când se lasă împreună ovocitele cu spermatozoizii și, timp de 16-18 ore, aceștia se întâlnesc și un spermatozoid reușește să pătrundă în interiorul ovocitului.

AN

A doua metodă este ICSI: luăm câte un spermatozoid, îl imobilizăm cu o pipetă specială și îl introducem în interiorul ovocitului. Mai există și PICSI, unde selecția spermatozoizilor se face într-un vas special cu acid hialuronic — aceeași moleculă care se găsește în membrana ovocitelor.

Când ești pacientă și primești acel telefon în ziua următoare puncției, este unul dintre cele mai emoționante momente ale întregului proces. Nu vezi ce se întâmplă în laborator. Nu ai control asupra a nimic. Aștepți.

De la ovocit la blastocist. Ce se întâmplă în cele 5 zile

AC

Care este contribuția ovocitului în primele zile și ce se întâmplă după ziua a treia, până ajungem cu embrionul la blastocist?

AN

Importanța și contribuția ovocitului este majoră până la stadiul de 4-6 celule, adică până în ziua 2-3. Embrionul se dezvoltă cu ce a acumulat ovocitul pe parcursul dezvoltării lui intrafoliculare. De la ziua 2-3, începe să funcționeze noul genom al embrionului — materialul genetic de la mamă și de la tată, unit în prima zi, trebuie acum să producă moleculele necesare pentru continuarea dezvoltării.

AC

Ce este embrionul, ce este morula și ce este blastocistul?

AN

Până în ziua a patra, celulele sunt ca niște mici biluțe puse una lângă alta. Din ziua a patra, toate celulele trebuie să se unească și devin o masă compactă — morula. Din stadiul de morulă se diferențiază două linii celulare: masa celulară internă, din care se va forma bebelușul, și trofectodermul, din care se va forma placenta. Aceasta este structura blastocistului.

Când într-un ciclu de FIV pornești cu 8 sau 10 ovocite și ajungi cu 2 sau 3 blastociști, nu înseamnă că a fost un eșec sau că laboratorul a greșit. Înseamnă că selecția naturală și-a făcut treaba. Embrionii care nu au potențial genetic se opresc în evoluție. Această selecție este exact motivul pentru care blastociștii care ajung la transfer au șanse mult mai mari de implantare.

Calitatea ovocitelor și influența vârstei

AC

Calitatea ovocitelor obținute în urma unui proces de stimulare ovariană — vedeți diferența la nivel de ovocite?

AN

Pot fi diferențe de calitate de la o stimulare la alta. Calitatea ovocitelor este influențată și de patologiile pacientei. De exemplu, pacientele cu endometrioză pot să aibă ovocite mai fragile. Avem cazuri în care paciente cu rezervă ovariană foarte scăzută, dar cu o vârstă bună, au încă un potențial foarte bun de a reuși să obțină o sarcină. Indiferent câte ovocite avem în laborator, felul în care procedăm mai departe pentru fertilizare și cultură este același.

Calitatea ovocitelor nu este dată doar de vârstă. Endometrioza, factorii inflamatori din lichidul folicular, dar și pregătirea de dinainte de stimulare influențează direct calitatea. De aceea insist mereu pe importanța pregătirii preconcepționale, a alimentației antiinflamatorii, a somnului, a corectării deficiențelor cu minimum 3-6 luni înainte de FIV.

Mediile de cultură și sistemul Timelapse

AC

Timelapse și mediile de cultură — ce sunt și cât contează cu adevărat în laborator?

AN

Mediile de cultură sunt foarte importante pentru că oferă suportul nutritiv al embrionilor. Sistemul Timelapse este un avantaj — nu aduce o diferență ca rată de dezvoltare, dar ne aduce informații despre felul în care embrionii se dezvoltă: când au loc diviziunile celulare, cât timp trece între două diviziuni, cum se formează blastocistul. Toate aceste informații ne dau indicii despre potențialul genetic al embrionului.

De ce calitatea laboratorului face diferența

AC

Embryos are o rată de supraviețuire a embrionilor după decongelare de peste 99%. Cât contează calitatea laboratorului?

AN

Din primul moment în care s-a deschis clinica, am investit foarte mult în calitatea aparaturii, în calitatea mediilor de cultură, în calitatea consumabilelor și în mediul laboratorului. Avem un sistem de cameră curată cu filtrare sporită a aerului. Contează mediile de cultură, contează incubatorul, contează pH-ul mediului. Toți acești parametri sunt verificați zilnic, cu senzori instalați în toate dispozitivele, inclusiv peste noapte.

O rată de supraviețuire după decongelare de peste 99% nu este un detaliu. Este diferența dintre a-ți păstra șansa cu embrionii pentru care ai muncit ani de zile — financiar și emoțional — sau a-i pierde în procesul de vitrificare-decongelare. Când alegi un laborator, această rată contează.

Azoospermia și microTESE. Speranță acolo unde acum câțiva ani nu exista

AC

Ce tehnici există astăzi pentru a obține spermatozoizi în situația azoospermiei?

AN

MicroTESE înseamnă că în timpul intervenției chirurgicale se folosește un microscop, care face diferența: medicul urolog poate să vadă care sunt tubulii dilatați în care poate să aibă loc spermatogeneza. Din sutele de mii de microtubuli din fiecare testicul, se selectează aceia care au semne de spermatogeneză. Noi desfacem conținutul acestor microtubuli și căutăm spermatozoizi. O intervenție de acest tip poate să însemne pentru un embriolog și opt ore de muncă continuă.

AN

Atunci când găsim spermatozoizi și transmitem vestea în sala de operație, toată lumea strigă de bucurie. Cu toții ne bucurăm enorm, pentru că știm cât de important este fiecare spermatozoid pe care îl găsim în ziua respectivă. Este totul sau nimic.

Un cuplu diagnosticat cu azoospermie în urmă cu 10 ani ar fi plecat acasă cu ideea că nu vor deveni părinți biologici niciodată. Astăzi, prin microTESE, această realitate s-a schimbat. Nu pentru toți, dar pentru mulți.

Testarea genetică a embrionilor. Realitate versus mit

AC

Mulți pacienți se tem să facă PGT-A de teamă că ar putea pierde embrionul în procesul de biopsiere. Când are sens să facem asta și cât este realitate și cât este mit?

AN

Dacă avem un embrion cu mai puține celule în zona de trofectoderm, acesta nu va primi recomandare de biopsiere. În schimb, embrionii de calitate A sau B, cu 20-30 sau chiar sute de celule, nu vor fi influențați de faptul că recoltăm 5-7 celule. Din experiența mea, acești embrioni, după recoltarea celulelor, și-au păstrat calitatea și și-au continuat diviziunile celulare. Beneficiul PGT-A — faptul că putem transfera embrionii corecți genetic — crește șansa pacienților de a obține mai repede o sarcină.

Poate FIV-ul să rezolve orice?

AC

Fertilizarea in vitro poate să rezolve orice?

AN

Nu poate să rezolve orice. Poate să rezolve atunci când avem celule, atunci când avem celule care încă sunt sănătoase. Ține foarte mult și de perseverența pacienților. Ne dorim să avem o rată de fertilizare de 100%, o rată de blastociști de 100%, o rată de implantare maximă. Vrem să avem toți copiii minunați, perfecți, care să aducă bucurie părinților lor.

Ce am învățat eu din acest interviu

Voi face pentru tine o sinteză a lucrurilor care rămân după această discuție.

  • FIV nu forțează natura. Este intervenția medicală care ajută corpul să facă ceea ce nu poate face singur. Copiii născuți prin FIV nu sunt mai puțin sănătoși.
  • De la 10 ovocite la 3 blastociști nu este un eșec. Este selecția naturală. Embrionii fără potențial genetic se opresc în evoluție. Cei care rămân au șanse mult mai bune.
  • Vârsta contează. După 37-38 de ani fiecare lună contează. Nu amâna consultația cu specialistul în reproducere asistată.
  • Fragmentarea ADN spermatic se traduce direct în embrioni care se opresc în evoluție. Testarea trebuie făcută separat, înainte de FIV.
  • Calitatea laboratorului contează. Rata de supraviețuire după decongelare, mediile de cultură, personalul, acreditarea ESHRE — toate fac diferența.
  • Azoospermia nu mai este un verdict. Prin microTESE, cupluri care în urmă cu 10 ani ar fi fost trimise spre donare pot deveni astăzi părinți biologici.
  • PGT-A este sigur pentru embrionii de calitate A sau B. Reduce numărul de transferuri și scurtează drumul până la sarcină.
  • La un laborator bun, ai voie să suni și să întrebi ori de câte ori ai nevoie. Comunicarea cu echipa nu se termină după consultație.

Îți mulțumesc că ai citit până aici. Și îi mulțumesc Andreei Năstase și echipei Embryos pentru deschiderea de a aduce în prim-plan omul pe care pacienții îl întâlnesc rar, deși le țin literalmente viitorul în mâini.

Până săptămâna viitoare, să îți fie pentru claritate!

Gânduri bune, Andrada 🫶

Aceste informații au scop educativ și informativ și nu înlocuiesc evaluarea medicală efectuată de un medic specialist în context medical.